Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Gândul
Anul şi data apariţiei: 02.11.2007
Tematica: discursul vis a vis de autonomie
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Adrian Popescu
Titlul articolului: Consiliul Secuiesc Gheorgheni cere înfiinţarea judeţului „Ţinutul Secuiesc”
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.gandul.info/news/consiliul-secuiesc-gheorgheni-cere-infiintarea-judetului-tinutul-1023489


Acesta ar urma să includă judeţele Covasna, Harghita şi o parte din Mureş, „de la Cheile Bicazului până la dealurile de lângă Târnave, de la Chichiş până la ultimul sat locuit de secui la vest de Tg. Mureş”.

Consiliul Secuiesc din oraşul Gheorgheni a adoptat, joi, o „Hotărâre privind unitatea şi libertatea poporului secuiesc, parte a naţiunii maghiare”, prin care cere înfiinţarea judeţului „Ţinutul Secuiesc”, ceea ce „ar uşura lupta noastră – a CNS, n.n. -  care vizează asigurarea puterii la nivel regional pentru o largă autonomie şi autoguvernare”.

Noul judeţ ar urma să includă Covasna, Harghita şi o parte din Mureş, „pentru ca Ţinutul Secuiesc, de la Cheile Bicazului până la dealurile de lângă Târnave, de la Chichiş până la ultimul sat locuit de secui la vest de Tg. Mureş să nu mai fie divizat de hotare artificiale, impuse de comunişti”. „Putere de la Bucureşti, care până acum a resins demersurile noastre privind autonomia Ţinutului Secuiesc nu poate spune nu doleanţei noastre de atrăi în acelaşi judeţ”, se spune într-un comunicat al Consiliului Secuiesc Gheorgheni, care invocă drept argument în acest sens şi Recomandarea nr. 1811 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, potrivit căreia tentativele de instituire a autonomiei teritorial-etnice a „Ţinutului Secuiesc” ar fi „în concordanţă cu tendinţele europene”. După cum ne-a declarat preşedintele Consiliului Scaunal Gheorgheni, Arus Zsolt, care este şi vice al Consiliului Secuiesc Gheorgheni, cererea de înfiinţare a judeţului „Ţinutul Secuiesc” reprezintă şi „o încercare de contracarare a proiectului regionalist al UDMR, care urmăreşte doar transformarea  acestei zone într-o regiune de dezvoltare, ceea ce este prea puţin pentru noi”.

Arus Zsolt a mai adăugat că dezbaterile publice menite „să legitimeze voinţa poporului secui de înfiinţare a judeţului <Ţinutul Secuiesc>” ar urma să se încheie până reuniunea Consiliului Naţional Secuiesc, ce urmează a avea loc până la finele acestui an şi  care va decide dacă proiectul de lege în acest scop va fi elaborat de CNS sau prin „iniţiativă cetăţenescă”.

„Primul pas este înfiinţarea judeţului, după care vom stabili şi competenţele autorităţilor sale, conform proiectului de lege privind autonomia <Ţinutului Secuiesc>, depus de CNS la Parlamentul de la Bucureşti acum câţiva ani, care prevede, după cum se ştie, o autoguvernare largă, inclusiv parlament, administraţie proprie, preşedinte, drapel etc.”, ne-a mai spus Arus Zsolt, precizând că are „mari speranţe” privind susţinerea proiectului şi de către Uniunea Civică Maghiară. „E o idee deosebit de bună, în concordanţă atât cu principiile europene, cât şi cu legislaţia românească în vigoare, iar personal, eu cred că UCM o va susţine”, ne-a declarat Gazda Zoltan, preşedintele UCM Covasna. În schimb, şeful UCM, Szasz Jeno, s-a arătat mult mai rezervat: „Deocamdată, acest proiect nu e pe agenda priorităţilor noastre, care sunt în acest moment înscrierea UCM ca partid şi susţinerea candidaturii episcopului Tokes la europarlamentare. Dacă CNS ne va cere sprijinul, vom analiza şi vom decide, dar numai în sensul găsirii unei soluţii globale pentru toată România. Fiindcă înfiinţarea unui asemenea judeţ nu rezolvă problema descentralizării la nivelul întregii ţări, pentru a scăpa o dată de centralismul excesiv moştenit de la Ceauşescu, trebuie găsite soluţii pentru toţi cei 22 de milioane de cetăţeni ai României, nu doar pentru cei 2 milioane de maghiari!”.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.